Autori:
LIANA MĂRGINEAN – conferențiar la catedra de fiziopatologie UMF Cluj Napoca,medic primar neurolog, doctor în științe medicale, competență în homeopatie, Centru Medical ELMAVITAL Cluj-Napoca.
(Adresa: Cluj-Napoca Str. Aurel Vlaicu Nr.2 Ap 39, Tel:0740700231,
E-mail: margineanlianadoc@yahoo.com)
CARMEN SFRÎNGEU – șef lucrări fiziopatologie UMF Cluj-Napoca, medic primar medicină nucleară, doctor în științe medicale, competență ecografie
ANA-MARIA MĂRGINEANU – medic specialist Medicină de Familie- Centru Medical ELMAVITAL Cluj-Napoca
GEORGETA LUPUȚ – medic primar radiolog, asistent univ. fiziopatologie UMF Cluj-Napoca, doctor în științe medicale, competența ecografie
ȚOPÎRLAN ELENA GEANINA – medic rezident medicina fizică, recuperare și balneologie- Spitalul Clinic de Recuperare Cluj- Napoca
IULIAN BUJOREANU – medic rezident neurologie – Spitalul Clinic Județean Cluj-Napoca
Tematica: Omul Mileniului III.
Domeniul: Regenerare Psiho-Fizică.
Secțiunea: Aplicații Terapeutice.
Zi de zi ne confruntăm cu cel mai periculos factor patogenetic, și anume – stresul. Un fenomen insesizabil, dar tenace ce ne compromite starea de echilibru; un adevărat „hoț” al vitalității noastre. Cum îl recunoaștem? Cum îl gestionăm?… și mai ales cum îl combatem? Sunt problemele ce le vom aborda în lucrarea de față.
Sistemul nervos este principalul sistem de integrare și armonizare a funcțiilor vitale, dar este chiar prima redută ce dă piept cu agresiunea mediului. Creierul reprezintă o complexă rețea neuronală ce are la bază un metabolism cu totul special față de restul corpului. Metabolismul neuromediatorilor creierului, este „alchimia” responsabilă de starea noastră de vigilență, dorințe, putere de concentrare, memorare, coordonare și nu în ultimul rând de starea de fericire. Neuromediatorii sunt substanțele semnal ce participă la comunicarea interneuronală. De fapt, sunt stocurile noastre de bioelectricitate din rețelele neuronale, susceptibile la epuizare datorită unui mod dezordonat de viață.
Decalarea orarului de somn duce la datoria de somn și de regenerare a organismului. Importantă este nu numai durata somnului, ci și calitatea acestuia, refacerea relizându-se mai ales în timpul somnului profund (fără vise) cuprins în intervalul orar 22-24. Somnul paradoxal (cu vise) crește, ca durată, treptat spre orele dimineții, devenind maxim în jurul orelor de trezire 06-08. Acest tip de somn este o stare asemănătoare cu starea de veghe, deci un proces de consum energetic, ceea ce explică oboseala marcată la trezire în cazul unui somn de după miezul nopții.
Pe de altă parte nerespectarea orarului meselor, bioritmurilor digestive și nu în ultimul rând a calității alimentelor favorizează apariția unor fluctuații ample ale nivelurilor glicemice, deseori atingându-se niveluri hipoglicemice. Carențele nutriționale afectează în primul rând sistemul nervos care are un „turn-over” crescut al componentelor sale. Și nu în ultimul rând suprasolicitarea, atât fizică cât și cea psihică, de lungă durată compromite relațiile normale intersitemice ale organismului datorită deficienței de integrare și sincronizare a sistemului nervos.
Odată cu secătuirea resurselor de neuromediatori din sistem apar modificări exprimate la nivel de subiect ca și tulburări numite funcționale: depresia, anxietatea, irascibilitatea, somnolența, insomnia, dificultăți de concentrare, tulburări de comportament sexual și alimentar, etc. În timp, dacă modul de viață haotic se permanentizează și surmenajul devine o stare obișnuită, se pot instala și tulburările organice grave.
Creierul ca orice sistem autoconservator și autoreglator încearcă menținerea resurselor bioelectrice la cote optime prin mecanisme diverse ca:
1. Deconectarea frecventă a funcțiilor înalte de integrare din scoarța cerebrală, astfel declanșând problemele legate de procesarea unor noțiuni abstracte sau calcule complexe.
(persoanele care au o muncă predominant intelectuală sunt primele afectate de acest fenomen).
2. Scăderea inhibiției lobului frontal asupra sistemului limbic exteriorizată prin atacuri de panică, frică viscerală (fără obiect deseori), tulurări de ritm cardiac, insomnie, etc.
3. Redirijarea metabolismului neuromediatorilor din structurile periferice, cum ar fi sistemul nervos vegetativ (mai ales cel parasimpatic) spre cele centrale. Deprivarea sistemului nervos vegetativ de bioelectricitate se soldează cu tulburări ca: transpirații (profuze și persistente), tulburările digestive (diskinezii biliare și colonice, colon iritabil, etc.) tulburări de dinamică sexuală (anorgasmie, ejaculare precoce etc.)
4. Reducerea dramatică a funcției hormonale cu scăderea secreției de STH, DHEA și creșterea progresivă a hormonilor de stress ACTH, cortizol, prolactina.
Acestea sunt numai câteva dinte mecanisele cunoscute și studiate prin care stress-ul ne reduce suflul vital. Majoritatea acestor manifestări se exprimă într-un mod insidios, de aceea noi ajungem să le considerăm ca făcând parte din modul nostru de a fi, de fapt blocând exprimarea liberă a personalității. Nerecunoscând ceea ce corpul ne transmite prin aceste mesaje, intrăm, fără să vrem, într-un cerc vicios al autodistrugerii cu apariția unor comportamente de-a dreptul compulsive.
Modificarea armoniei biochimice la nivel hipotalamic (interfața dintre creier și sistemul endocrin) generează schimbarea pattern-urilor alimentare, sexuale și chiar a acelor de autoconservare. Așadar, mâncăm când de fapt avem nevoie de somn, suntem somnolenți când în realitate suntem înfometați, mâncăm excesiv când nu suntem iubiți, ne sinucidem când nu mai știm să ne iubim pe noi înșine și pe cei din jur. Această situație deschide poarta spre diverse dependențe.
Majoritatea oamenilor aflați în această stare dezechilibrată se lasă păcăliți de falsele resurse de energie reprezentate de surogate ca alcoolul, cafeaua, tutunul, drogurile.
Aceste substanțe, odată ajunse în sistemul nervos, forțează neurociruitele, prin blocarea specifică a unor receptori de membrană, ceea ce determină creșterea concetrației de mediatori în spațiile sinaptice cu suprastimularea în aval a căii nervoase – o adevărată „ardere” a neurocircuitului. Toate aceste efecte sunt realizate pentru perioade scurte de timp și fără sinteză „de novo” a neuromediatorilor cu epuizarea aparatului enzimatic local ceea ce determină neurodegenerarea, cale fiziopatogenetică a bolilor neurodegenerative (boala Parkinson, Alzheimer, SLA etc.).
De ce oare folosim în continuare aceste substanțe?
Toate substanțele ce induc dependență determină eliberarea de Dopamină într-o zonă specifică din creier – Nucleul Acumbiens. Alte zone cum sunt: hipocampul, amygdala, locus coerulens, zona ventral tegmentală interacționează cu Nucleul Acumbiens și formează neurocircuitul de placere și recompensă (NPR). (vezi poza).
Dopamina este neuromediatoul care este responabil de: păstrarea atenției, motivație, învățare, memorare, coordonare motorie, dar cel mai important rol este acela de a identifica potențiale surse de recompensă și adaptarea comportamentului pentru a obține recompensa. În dependenț, momentul sevrajului (fizic și psihic) coincide cu nivele minime de dopamină mai ales în NPR, ceea ce determină individul să consume în continuare psihostimulentele.
Cofeina este cel mai utilizat psihostimulent din lume, dar care sunt riscurile la care ne supunem în cazul unui consum pe termen lung, puțini dintre cei care o consumă știu.
Într-o ceașcă obișnuită de cafea există între 60 – 350 mg de cofeină, iar în cea decofeinizată 30/40 mg. Studiile medicale au demonstrat numeroasele efecte secundare ale consumului de cafea. Conținutul ridicat de acizi determină modificarea PH-ului cu apariția osteoporozei – ca urmare a mobilizării calciului și a altor minerale din structura osoasă în urină cu predispoziție la litiază renală. Metabolismul în condiții de PH acid crește nivelul stresului oxidativ, iar ADN-ul fiind cel mai sensibil, îi este astfel împiedicată reparația cu favorizarea oncogenezei. În ceea ce privește rolul cofeinei în bolile cardiovasculare, acesta este bine stabilit prin creșterea nivelului colesterolului și a homocisteinei – stare aterogenetică și protrombotică. Nu în ultimul rând, cofeina determină îmbătrânirea precoce prin alterarea filtrului renal și a secreției de melatonină, DHEA. Acestea sunt doar o parte din efectele nocive ale cofeinei.
Ce ați spune de o cafea ce nu are aceste efecte secundare, ci din contră reprezintă o sursă adevărată de energie? Gano Cafe este o astfel de cafea, o băutură sănătoasă și hrănitoare obținută din extract de Ganoderma. Cunoscută de chinezi ca fiind „Elixirul tinereții”, Ganoderma Lucidum este deosebit de căutată pentru proprietățile sale medicinale care îmbunătățesc capacitatea organismului de a se vindeca, și de a-și îmbunătăți performanțele.
Pe lângă faptul că sporește longevitatea, Ganoderma Lucidum are proprietatea unică de a contribui la întărirea sistemului imunitar. Destul de rară în vest, Ganoderma Lucidum a fost venerată ca plantă medicinală de către împărații marilor dinastii japoneze și chineze, băută împreună cu ceaiurile lor speciale și fierturi de ciuperci pentru a obține o vitalitate crescută și o viață lungă. Ganoderma Lucidum se crede că era prezentă în „elixirul tinereții eterne”, căutat în mod constant de taoiștii din vechime.
Germaniul-organic conținut de ciuperca Ganoderma Lucidum este un antioxidant puternic ce leagă radicalii liberi, având acțiune imediată. Acesta este un microelement important care poate să optimizeze potențialul electric al celulelor. Prin funcția sa de optimizare a aportului de oxigen la nivel sanguin îmbunătățește activitatea țesuturilor, mărind disponibilul de oxigen la nivelul organelor și sistemelor. Germaniu-organic, prin calitățile sale, determină un salt structural-vibrator cu reducerea entropiei, inducând ordine sistemului.
Ganoderma Lucidum este unica sursă cunoscută a grupului de triterpenoide, sau acizi ganoderici, care au o structură moleculară similară cu hormonii steroizi. Acidul triterpenoid Ganodermic (agent anti-alergic, reduce colesterolul și presiunea sanguină). Triterpenoidele fortifică sistemul digestiv și construiește protecția împotriva alergiilor cauzate de antigene. Reduce colesterolul și conținutul de substanțe grase, activează nucleele celulelor.
Acidul hidroxicitric (AHC) este o substanța similară acidului citric. Acest acid este capabil să frâneze din punct de vedere enzimatic formarea și depunerea de grăsimi și colesterol în organism. Spre deosebire de alte substanțe folosite pentru reducerea greutății, acidul hidroxicitric (AHC) nu afectează funcționarea creierului sau a sistemului nervos central și nu dă dependență.
Polizaharidele, o altă clasă de substanțe conținută de această cafea, au o abilitate crescută de a conduce informația biologică, datorită potențialului lor crescut de variabilitate structurală. Astfel, se creează o flexibilitate pentru mecanismele reglatorii precise ale variatelor interacțiuni celulare, la organismele superioare.
Acești compuși acționează ca imunomodulatori sau modificatori ai răspunsului biologic (BRM). Nu au efecte negative și nu creează nici un fel de stres asupra organismului, ajutându-l să se adapteze la mediu și stres-ul fiziologic, și prezintă o acțiune non-specifică asupra organismului, intervenind pozitiv în toate sistemele importante.
Polizaharidele potențează răspunsurile imunitare nespecifice și specifice, activând majoritatea tipurilor de celule imunitare, de importanță vitală pentru menținerea homeostaziei. Răspunsurile cheie imunitare nespecifice stimulate de β-glucanii sau de complexele polizaharid- proteice din ciuperci, includ celulele T și mesagerii chimici.
Mai mult, polizaharidele și complexele polizaharid-proteice au rol în stimularea limfocitelor care controlează producerea de anticorpi (celulele B) și a citotoxicității mediată celular (celulele T). Polizaharidele prezintă și activități antitumorale. Deși nu este pe deplin elucidat mecanismul prin care își exercită acțiunea antitumorală, ele par să medieze această activitate prin activarea sau augmentarea sistemului imunitar gazdă (pe calea stimulării macrofagelor citotoxice, celulelor T și a citotoxicității mediată de anticorpi a celulelor canceroase vizate), mai mult decât citotoxicitatea directă.
Astfel, ambele răspunsuri imunitare, activarea celulelor T și citotoxicitatea indusă de anticorpi, au rol în eliminarea celulelor tumorale. Datele experimentale recente sugerează că o serie de polizaharide pot prezenta proprietăți citotoxice. Astfel, pot induce moartea celulară programată (apoptoza) în liniile celulare canceroase.
Ganoderma reprezintă un „adaptogen”, soluție pentru creșterea adaptabilității organismului la stress și fără efecte secundare.
Iar Cafeua Gano reprezintă o soluție nouă pentru un obicei vechi, o tradiție reînviată pentru adaptarea la un mediu mai agresiv.
Bibliografie:
- Basarab Nicolaescu – Noi particula și lumea. Editura Polirom 2002.
- Fritjof Capra – Taofizica. Editura Tehnică 2004.
- Fritjof Capra – Conexini Ascunse. Editura Tehnică 2004.
- Liana Mărginean – „Restructurarea rețelei cristaline a sistemului neuroendocrin prin remedii naturale – cheie a reconectării omului cu Universul.” Compendiul lucrărilor Anatecor. Arad 2007 pag. 153-164.
- Liana Mărginean – „Medicina bioinformațională din perspectiva noii paradigme a cunoașterii.” Simpozionul interdisciplinar „Tiberiu Popoviciu”septembrie 2007 Cluj-Napoca.
- The Neuropsychology of Drug Addiction Dr. Daniel T. Mays Director of Research
- Neuromuscular Calibration Institute © Copyright 2008, Dr. Daniel T. Mays
- http://en.wikipedia.org/wiki/Ganoderma_lucidum
- http://www.reishi.com/
- http://www.fungi.com/
- http://www.ganoderma.com/
- http://www.ganoderma-online.com/Reishi-Ganoderma.html
